timpu` radea de ei toti cum ar rade un comediant de spectatorii care rad la glumele lui fara sa planga


timpul se ducea pe drumul lui spundu-le ca va veni, lasandu-i in iluzia monetului prezent


 ea senina, rea furioasa cand uita ca este acolo, calda moale firava cand era acolo si ii pasa, el copil nelinstit stangaci cand nu e ea acolo


amandoi rezultatul unui destin identic facut sa le arate ce e mai bun si mai frumos in viatza, pe Dumnezeu, si apoi sa-l lase in purgatoriu, in lumea cu prejudecatzi si conjuncturi, si intamplari


tot ce vorbea ea in cuvinte auzea el cu urechile, tot ce spunea ea printre cuvinte ramanea in vid
(vipu` recomanda :

In Flames-Come Clarity
)


aveau trupurile uitate intr-o incapare si gandurile, visele zburau departe intalnindu-se in alte dimensiuni


si-au facut din vise cel paradisul lor din care isi comadau turpurile... legate prin bataile inimii


radeau mereu fericiti si se opreau speriatzi de fericire, se intristrau brusc se strangeau un brate de parca ar fi murit in secunda urmatoare


si timpul radea de ei, spunandu-le ca el va veni, dar ptr momnent e bine! si eru cei mai fericitzi dintre ingeri in paradis.


ea ii cerea orasu` ingerilor el ii spunea ca merita paradisu` ingerilor si tot sangele lor


el o dorea in paradisul ingerilor ..ptr asta ar fi nevoit sa verse sangele tuturor ingerilor si sa i-l daruieasca ei.
iubirea a fost mai puternica decat divinitatea si asta l-a facut demon.


el era printzul sufletelor, ea printesa iubirii, el i-a oferit intreg paradisu` a omorat totzi ingerii si acum traiau singuratatea in 2, dar paradisu` fara ingeri s-a stins si era intuneric, dar lor nu le pasa, erau doar ei si iubirea


si-au amitit de vise in singuratatea lor, au visat la alt paradis, nou un paradis personal in care sa nu se mai intample ca inainte. cand au deschis ochii in camera era un necunoscut in locul in fiecaruia.
lume fara paradis nu exista..si fara iad


ei traiau fara iad fara paradis intr-o lume a lor intunecata in care doar ei faceau lumina
ea se juca cu o papusa pe care a dezmembrat-o si nu-i mai putea pune un picior la loc
el ii puse in loc de picior o floare ea rase si puse picioru` intr-un pahar de cola


fcand vazu asa nazdravanie, el lua sticla pe muatate goala de vodka pe care o dezvirginase aseara, si umple restul paharului cu licoare apoi zambi frumos fetei si lua o inghitziura din sticla


el era un demon cu ochii de inger, ea un inger cu ochii de demon si isi zambeau aman2 si se uitau unu` la celalalt nemuritori si complici


ochii priveau intens, strapungeau pana in suflet. ea gustalicoare de pe buzele lui el gusta fericirea din sufletul ei.
s-au privit si privirile vrajite de minunea vietzii au devenit una si-aceeasi


nu mai erau 2 persoane 2 necunoscuti erau una singura un inger`demon cu o privire in care luceau sclipirile de pacat si lumina pura a unui inger


pirvirea incepu a strabare necunoscutul, atrasa fiind de pacat si puritate absolua. Rataci prin vid


erau mai pacatosi decat diavolul si mai puri decat cel mai stralucitor inger se transformau, iubirea ii transforma
si ei nu stiau ce se intampla.


in viteza ametziotare cu care erau purtatzi prin vid de iubire, s-au transformat intr-o cometa, o scanteie de viatza


erau inconjurati de sunshine, sunshine venit din sufletele lor, nimic nu-si mai puteau dorii, gustau fiecare din sufletu` celuilalt


ardeau dinauntru, propulsandu-se intr-o calatorie din ce in ce mai rapida! erau ridicatzi de iubire si fiecare suflare facea ca momentul sa se intensifice
timpul numai conta... au uitat de el, si e a uitat de ei! Cand au uitat ca au fost oameni viteza era asa de mare incat au ajuns timpul


timpul nu mai avea ce sa faca, decat sa se resemneze, pana atunci nici o iubire nu-l invinsese
nici un om nu ucisese ingeri si devenise demon, nici un inger cu privire de demon nu iubise vreodata


timpul se opri, cometa exploda, acum era o lume noua si praf de cometa.. aici se putea pune iubire ..si pacat


fara timp fara spatiu doar oameni care puteau gusta dulceatza pacatului si gustu` amar al iubirii


in locul asta... in liniste se auzi...

led zeppelin YOU SHOOK ME


u shook u shook me all night long
u shook me so hard baby, baby, baby, please come home


de unde se aude john paul johnes cu hammonu ala, zise el, obsedat din copilarie de omu ala
se uitara in jur si-l vazura pe plant cum incepea soloul de muzicuta


ea se uita urat la el si ii spuse ca e led zeppelin


uaaah, isi spusera!!!!! un vis impllinit din visele noastre


ea ii zambii si ii spuse ca toate visele se vor indeplinii


nu-i venea sa creda, stia ca led zeppelin numai exista si nu intelegea cum sa ii gasesca tocmai in locul asta in care au ajuns dupa ce au fost ingeri demoni, au ucis ingeri si au intalnit timpul


nu intelegeau ca iubirea lor era mult mai puternica si nu exista nici timp nici spatiu  ca totu` inghetzase in afara de sentimentele lor


 dezorientatzi de realitate il facura pe plant sa cante:

Led Zeppelin - Dazed and Confused
 si se intrebara ce sa faca, ptr ca nu pot trai vazand tristetze in jur
 fe incepu partea rapida a melodiei si se inveselira


 ei au distrus o lume banala formand o lume fericita si cuplaceri si pacate dar tot ce conta era

Led Zeppelin - All my love


 eu dat lumii ce-au avut mai bun, iubire si pacate si muzica s-au daruit lumii, numai asa au putut fi fericitzi


fericirea lor depindea de iubirea dintre sufletelor si de lucrurile create


au reusit sa-si daruiasca pacatele fericirii si sa rada de fericire si de ironia situatziei ...


asfel reusind sa schimbe intreaga lume sa elemine rau`


si plant de ei vazandu-i a inceput sa cante





been a long lonely, lonely, lonely time
 yes it has


si dupa aia plant s-a dus la studio si a tras mai bine mel aici... i-a placut ce-a compus
 
da, led zeppelin au fost singurii martori la crearea unei noi lumi
atunci au compus si muzica, fiecare melodie


 and it`s been a long time since i rock and rolled


se uitara unul la altul si is spusera, dupa toate traite

Led Zeppelin - Whole Lotta Love


 peste ei incepuse sa ninga cu fulgi mari si noaptea se lasa doar ca plant gresite un cuvant in melodie

Led Zeppelin - The Rain Song


se mai intampla spusesera ei, plant fumase iarba


uaaahhh ce frumos canta
canta frumos cand ii vedea cum se privesc


canta ce vedea in ochii lor: u are the sunlight in my growin`


plant a improvizat frumos, a facut mel special ptr ei


 a facut toate mel speciale ptr noua lume doar ca singurii care-l puteau asc cu adevarat au fost cei 2 doar ei ii puteau simtii muzica


ceilaltzi nu puteau da inapoi muzicii ... erau numai consumatori, singurii creeatori au ramas cei 2


ei se bucurau si de lume si de muzica


asa ca au inceput sa danseze

Led Zeppelin - Good Times Bad Times


trecusera peste tot bad times good times, timpu` era invins


tot ce urma party iubire si sweet sin
atata ca plant numai avea tutun sa-si mai faca un joint



In dimineatza aceea s-a trezit inaintea mea, undeva in negura diminetii, la o ora obscena, cred ca era sase.
In vis am intrezarit cum se imbraca rapid. Amiram cum petele de umbra se descompuneau sub lumina venita de la un stalp de iluminat public, pe pieptul lui. 
Cred ca am zambit. Atunci s-a apropiat de mine si cu aratatorul mainii drepte mi-a atins buzele usor: “Stt, baby, dormi, asta nu e ora de trezire pentru tine, ploua afara ” Avea dreptate. Am cazut iar in visare, cu libertate si cai salbatici alergand inspre neant in minte si multi fluturi de iubire in stomac.

Locuiam amandoi in mansarda unei case vechi, locuinta de pictor superba, dar atunci cand ploua mult si ursuz, ca atunci, picura tavanul prin vreo doua locuri. Ce conta? Noi ne iubeam. Dimineata aia avea ceva special.

Prin vis am auzit subtil cum a inceput o chitara de Rolling Stones. Zambind, am vazut printre genele intredeschise, am vazut cum a dat drumu la muzica au umplut cald atmosfera, cu chitara. Rolling Stonesii para au scos si frigul, si umezeala din mansarda. Angie, albumul din ‘74. As putea recunoaste melodia si morta – e preferata lui, e melodia lui. Sustinea ca a fost scrisa pentru el, desi nici nu stiu daca era nascut pe atunci sau nu.

Habar nu am avut niciodata cati are intr-adevar. Radea cu nevionovatia si nonsalanta unei vieti romantice, din alt timp. Nimeni nu-i putea stabili varsta, aproximarile variau enorm – de la un infantil 10 ani, pana la treapta maturitatii absolute, 30. Nu i-am cunoscut pe ai lui niciodata ca sa-i intreb in care an au creat minunatia de care sunt indragostita. Macar stiam pe ce data era nascut, intr-un 27 aprilie inflorit. El nu stia cand e ziua mea, ma prevenea cu o saptamana inainte – “Vezi ca stiu ca vine ziua ta, iti zic acum de acum la multi ani, ca sa nu uit. Vrei sa ne imbatam si sa facem dragoste diseara?”

Atunci cand l-am cunoscut, intr-un bar demodat,intr-un fel de cartier-mahala, nici nu stiu ce cautam pe acolo, statea intins pe bar, cu capul pe mana stanga, tinand in palma un pahar de tarie urat mirositoare. Pe fundal era melodia lui. Il ruga pe barman in continuu sa-i ruleze vinilul. Am ramas uimita de felul lui de a fi. Ne-am imprietenit pe loc, l-am luat cu mine la hotel. Am petrecut vreo 2 saptamani numai in ras.

Intr-o dimineata ploioasa a disparut, inainte de a apuca sa-l cunosc. De fapt, daca ma gandesc bine, nu stiam nimic despre el, noi nu faceam altceva decat sa radem impreuna. Nu cred ca ii stiam nici numele pe vreme cand disparuse. Dar s-a intors intr-o zi insorita, dupa ce mi s-a parut ca a trecut o vesnicie si va mai trece inca una pana sa-l mai apuc vedea, daca nu chiar niciodata. L-am recunoscut instantaneu desi avea ochelari de soare, stralucea in ochii mei mult mai puternic decat soarele.
M-a sarutat apasat si lung. 

Nu inteleageam exact ce se intampla atunci, in anotimul meu cu el. Eram de o fericire tampa in perioada cu el. 
Cu el eram ca un copil teribilist, ce are o jucarie unicat cu care se mandreste peste tot, cu atitudine de Zeu, in fata plebei, dar in spatiul lui ascuns zambeste rusinat de atata fericire. 
Mansarda noastra micuta in care el picta era cea mai frumoasa.

Ma trezesc pentru o secunda speriata, am visat ca l-am pierdut. Il vad la shevalet cum ma picteaza, m-am linistit, e acolo, adorm la loc zambind. Facusem dragostea, asa, pe inima goala, la prima ora a diminetii (care era de fapt vreo unsprezece pentru noi) si trebuia sa plecam prin oras, un dus rapid, in doi, ne ajungea. 

Ziua asta are ceva mai special, o simt, dar nu inteleg prea bine in somn. Vremea se raporteaza in totdeauna la el. Astazi pare sa nu – ploua fara sens. Cand el e trista si afara ploua, iar cand zambeste, parca si soarele straluceste mai puternic si trufas. Imi doresc, asa dormind, sa faca el un farmec ceva si ploaia sa se opreasca, numai pentru mine. Stiu ca poate. Ce am observat, el nu plange niciodata, nici macar daca il chinui eu, o facea cerul pentru el .Dar acum nu avea motive sa fie trist, nu avea de ce sa ploua.

Aud o melodie lenta, trista cumva in frumusetea ei, zambesc cumva incantata. Aud o miscare de usa sau mi se pare. Taraie anormal de tare si ceasul, 12 fara 5 – ora mea preferata de trezire. Vreau sa dau cu el de un perete ceva, nu-l prind bine si cade pe jos. “Inca jumatate de minut si se opreste singur”. Mai motai un pic, ma alint in plapuma. Nu stau sa ascult versurile, dar asa, prin somn, mi se par cam ciudate. Ritmul se accelereaza, multe tobe, e timpul sa ma intind si sa ma ridic din pat… “baby, baby..” nu inteleg ce mai zice, suna bine melodia. Ma frec la ochi, el nu e. Ma intorc spre geam, tot ploua marunt si sacadat, a plecat sa faca piata? El nu iese niciunde pe ploaie, nici daca e nevoit, de buna voie – in nici un caz. Poate e la dus? Nu se aude apa. Ma ridic din pat, vad pe birou un bilet 
“Baby,
Am plecat, trebuia sa fug. Sa fug de tot, sa fug de tine, nu stiu, asa simt ca trebuie sa alerg si sa ma ascund. Stii caii aia salbatici care imi plac mie, melodia celor de la Rolling Stones? Ma reprezinta.. asa sunt eu, fug cateodata, mai ales de tine. Te iubesc, dar nu stiu, trebuie sa fug. Am dus o viata dubla dupa ce ai disparut tu saptamana aia, nebun de furie si mi-am baut frustrarile. Nu erai tu de vina, eu eram. Nu ti se parea, nu erai tu paranoica, te inselasem, dar nu asa cum credeai tu. Nu stiu cum sa iti explic fara sa te mint, cum am facut-o de atatea ori. Sper sa intelegi, tu m-ai cunoscut in totdeauna si mi-ai ghicit gandurile. Dar acum, poate neasteptat, fug. Eu sunt tot raul din viata ta. Din cauza mea cred ca ai suferit cel mai mult….
Te rog, nu ma cauta, nu pot sa iti explic tot, nu acum, asteapta o luna…”

Cum adica fuge? De ce? Ce s-a intamplat? Ma invart prin camera si vad in cosul de paie o hartie verzuie mototolita,. O lovesc cu ciuda animalica de cateva ori, nu mi sar nervii. Ma enerveaza vinilul cu muzica aia calma si trista, il scot si il izbesc de perete, mii de bucati se imprastie in atmosfera. Tremur de nervi. Pun CD-ul cu Staind, melodia 5, Mudshovel, tare, foarte tare, maximum, cat se poate de tare. Iau hartia verde si sar pe ea, vreau sa fac toate hartiile din viata mea una cu pamantul, urasc hartiile in momentul asta, imi vine sa le rup in dinti. Ma asez pe pat cu capul intre palme. Imi trece prin cap melodia pe care am ascultat-o cand m-am trezit… Babe, I’m gonna… ce naiba zicea? Incerc sa adun vinilul spart sa vad numele melodiei. Vad si hartia verde, ii recunosc scrisul pe foaia pe jumatate rupta si calcata in picioare. A vrut sa imi scrie altceva dar nu a avut curaj….

“Baby,
Peste 3 saptamani ma casatoresc, prima mea prietena prima fata din viata mea e EA de care te temeai mai tare. Ne-am casatorit deja civil. Ma cheama altfel acum. Nu ma intreba de ce, nu pot sa iti explic. Nu stiu nici eu. M-a cerut si eu am acceptat, nu stiu, nu am putut s-o refuz, mi-a fost cumva frica. Nu o mai vazusem de foarte multa vreme, dar ne-am regasit unul pe altul. Ma gandeam la tine in momentul ala, dar te vedeam indepartat si iesit din viata mea, nu stiu de ce, simteam ca o iubesc pe ea. Eram certati atunci, tu te-ai refugiat in alcool, eu in bratele ei. Ea era langa mine si-mi indeplinea toate dorintele, nu e ca tine, ea ar face orice ii cer, nu m-ar contrazice niciodata, nu rade de mine, dar nici cu mine, nu imi spune niciodata ca “nu are timp sau chef momentan” de mine – dar nu iti reprosez toate astea. Te iubesc pentru ele, pentru felul cu esti, dar viata cu ea e mai simpla. Nu stiu cum sa iti explic, totul e confuz si in capul meu, nu ma astept sa intelegi. Va iubesc pe amandoua, de fapt, pe tine mai tare, dar nu puteam sa ramanem impreuna. Tu esti prea nebuna si libera pentru ce simt ca vreau acum. Trebuia sa fug…sa ma simt liber inainte de a inceta sa mai fiu, pentru totdeauna.
O sa plec inainte sa sune ceasul, o sa-ti las o melodie care am vazut ca iti place, zambeai in somn cand am mai ascultat-o. Muzica imi trece curent prin vene, ma zapaceste, nu mai stiu. E Led Zeppelin – Babe, I’m gonna leave you. Stiu ca se potriveste stupid de bine, dar considera ca tu m-ai parasit ascultand-o…
Trebuie sa fug…
…te iubesc”